La mulți ani! Dar…buni!

      No Comments on La mulți ani! Dar…buni!

foto via ro.wikipedia.org

Par probabil un om anti-patriot, însă asta tocmai pentru că îmi pasă de corectitudine și de o țară ce ar trebui să se afle într-o creștere continuă și într-o – să-i spunem – democrație continuă. Văzând mereu că asta nu se schimbă, n-am cum să nu fiu cinic vizavi de viitorul României.

An de an văd ba fasole ba ciolan. Toate cu o garnitură nesănătoasă de demagogie și vise deșarte. La desert, servim o porție superficială de mândrie națională, născută din teamă sau bunătate exagerată a poporului român.

Zic bunătate exagerată căci poporul român este – ironic poate – un popor bun, inimos, inimos peste măsură. Suntem buni cu hoții, corupții, maniacii…căci sunt și ei oameni doar. Această bunătate exagerată cred că ne lansează în varii spirale haotice, stricându-ne șansa la o analiză justă și onestă. Una curajoasă mai ales…

Latura predominantă a degradării României nu este ceva unic, căci prea suntem noi unici la orice! Este o teamă, da, o teamă inserată constant de oameni la putere. S-ar numi Autoritarism, exact cum spunea recent prezentatorul John Oliver: O democrație ce o ia la vale. Este o trăsătură tipică pentru state precum Rusia, Brazilia, Venezuela, șamd. În astfel de sisteme impuse de către oameni avizi de putere, există trei trăsături de bază: Proiectarea Puterii, Demonizarea Inamiciilor și Defăimarea Instituțiilor.

Proiectarea Puterii vorbește despre un conducător (nu neapărat Președinte în cazul României) ce contopește ideea de putere a Statului cu puterea sa proprie. Prin falsul pretext de mândrie națională, se impune prin parade, evenimente, proteste chiar. Arată puterea poporului, ce de fapt este jocul său. La noi asta se întâmplă mai degrabă prin grupulețe ale aceluiași partid.

Demonizarea Inamiciilor este desigur metoda de a descoperi inamicii Statului si ai poporului pe care doar astfel de conducători îi poate eradica și doar ei ne pot salva. Aceștia sunt ba vânați ba…inventați. Când trebuie să fie inventați, vedem fel și fel de campanii generale împotriva unui grup sau a unei idei. Recent, în România, asta a avut de-a face cu Familia tradițională. Lipsă de idei – subiect cioplit din nimic – pretext de luptă împotriva unor inamici.

Defăimarea Instituțiilor vorbește de la sine. Presa sau alte entități (DNA în România) devin constant atacate căci ele sunt de regulă niște forțe importante în Democrație, împotriva adepțiilor Autoritarismului. Entitățiile ce de regulă îi țin în lesă pe cei cu adevărat răi.

Drept urmare: Democrație la vale.

Așa că oare cât ne mai repetăm an de an bucuria de a participa la parade de 1 Decembrie și ignorarea faptelor rele prin optimismul nostru stupid? Chiar nu văd îndeajuns de mulți oameni cu bun simț social deja vu-ul istoriei? Probabil că nu și probabil că de aia vor fi mereu tabere și tabere de români. Optimismul ăsta de “hai măcar de ziua asta să fim buni” e un haos repetitiv în observația mea. Un Purgatoriu cu destinație către un Iad social. Dar, în rest, fluturați-vă stegulețele și sperați constant la mai bine! De fapt, pe cine cert eu? Cei care văd lucrurile astea cred că au învățat un lucru foarte bun și de-a dreptul evoluționist: să tacă și să-și facă treaba în mod individual și așa cum știu ei, îndepărtându-se subtil de problemele generale sau per total de problemele altora. Trist așa cum e. Cine știe situația asta, o știe și nici nu mai are rost să fie dezvoltată situația și deșirată pe trei culori anoste de albastru, galben și roșu…

Fb Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.