Gândurile unui visător în zbor și iubirea în sens de îmbunătățire

art by zungzwang

Chiar și gândurile unui visător în zbor devin realitate. O realitate ca un duș rece și nu unul căzut din nori, căci acela tot de visător ar fi, ci unul de la robinetul ruginit pe care tot îți promiți că o să-l schimbi cu unul nou, mai modern. Promisiuni de om mare, de minte coaptă și blestemată mai nou la îmbunătățire.

Trecând prin viață, înveți forțat pe etape câteceva nou și bun sau câteceva nou și bântuitor. Se spune pe scene improvizate în sălile de conferință ale hotelurilor că ține de noi să ne dorim succesul sau să știm să dăm drumul din strânsoarea puternică a mâinii la ceea ce ne trage înapoi pe drumul amintirilor și al regretelor, însă doar un teatru pe scenă rămâne acest sfat, nu și o realitate adaptată la fiecare tip psihologic și la fiecare circumstanță a trecutului. Însă da, dacă încetezi să-ți tratezi viața cu intensitate maximă ca pe o scriere veche de tip socratian, îți mai scapă pe ici pe colo o doză sănătoasă de realism și pragmatism. Adică, băiatul devine bărbat și fata devine femeie. Vorba vine, pentru unii, însă chiar și o maturizare stângace este maturizare.

Dacă înveți că focul te arde, este și asta o evoluție majoră pentru capacitatea ta de a nu rămâne în urmă existențial.

Eu zic că poți să rămâi visător – nu că ai avea de ales în unele cazuri – și să faci…compromisuri. Nu cred că este o soluție salvatoare și știu exact că nu ca asta se simte, dar este o soluție de continuitate. Este ironică evoluția noastră ca organism. Începem fără cap și creier să luptăm pentru existența noastră până ne formăm în embrioni iar apoi în entități cu o sută de bilioane de celule, din care 99,9% din ele de abia îți dau motivația să te trezești din pat atunci când îți sună alarma la telefon. Ceva sigur nu facem bine iar undeva în linia evoluției noastre există categoric o piedică ce ne aruncă trend-ul evoluției spre negativ.

Pe de altă parte, mai cred că intervine și Soarta în succesul nostru sau în eșecul nostru. O simțim mai pronunțată când spunem ceva prost cuiva și ne luăm un timp pentru a ne gândi cum naiba am putut fi noi capabili de a spune o așa prostie într-un așa moment, însă dacă am analiza-o la fel de adânc și în pozitiv, am simți-o prezentă și în reușite. În rest, da, parcă zici că a fost menit să faci ceva bun sau ceva rău într-un moment dat. Locul acela de muncă care părea promițător poate să ia o întorsătură ciudată și să te lase rece sau persoana aceea iubită care părea să fie perfecțiunea pe lume și jumătatea ta, a făcut ceva irațional ce te-a gonit sau te-a suportat pe tine făcând ceva sau nefăcând ceva – lucru ce a dus la…final. Și ajungi la vorba aceea veche cum că mai întâi trebuie să te iubești pe tine și apoi să iubești pe cineva sau apoi să iubești ceva.

Are un înțeles adânc această iubire. Oricum e abstractă noțiunea de iubire, dar în acest caz are înțelesul unui secret al vieții. Unul iritant și arogant: Fii mai bun! Deși irită adevărul, tot adevăr rămâne. Când ești mai bun, când ești mai vioi, ești…tu. Așa te-ai născut doar: prin mișcare, energie, luptă. Cum să ne așteptăm ca fizicul nostru și procesorul-imposibil numit creier să funcționeze în parametri optimi când ne-am oprit din mișcare?

Dar asta este societatea și trebuie s-o înțelegem. Ne raportăm la ea în general. Asta nu înseamnă însă că nu putem fi „rebeli” și dornici de ceva mai bun. Merităm fiecare ceva mai bun, indiferent de greșelile noastre sau indiferent de lipsurile noastre de cândva ce ne-au aruncat pe o altă stradă din intersecția unui moment-dat în Timp. E o lecție dură despre fericire această lecție a mea. Dură căci trebuie să lucrăm la ea însă poate dacă îi atingi începutul capitolelor de îmbunătățire, nu se mai simte ca o muncă. Om trăi și om vedea, spune o vorbă din popor care este bună de asemenea pentru o concluzie. Cred că este cel mai sănătos să „mâncăm” zi de zi acest mix de alimente: o porție de speranță, o porție de acțiune. Ține-ți minte: Nimeni nu știe ce face în viața asta. Absolut nimeni. Așa că trecem de hopuri și greșeli și mergem înainte spre speranță și iubire pentru îmbunătățire. Chiar și când nu o mai simțim poate. Mai ales atunci!

Despre autor /

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.