Constanța pe timp de Epidemie [Fotoreportaj]

Astăzi am simțit să ies din casă, să mă plimb cu bicicleta și să fac poze. E una din ieșirile rare pe care mi le-am permis zilele astea și am făcut-o cu mască și mănuși. Chiar dacă n-am simțit vreo urmă de febră sau tuse sau orice de acest gen în ultima perioadă, m-am închis în casă bine de tot, cu tot cu asentiment al Angajatorului. Cine mă știe, își dă seama că eu nu am viață grea când vine vorba de autoizolare, căci…am experiență.

Cine mă știe din nou, știe că de mii de ani de când am blogul ăsta fac poze prin Constanța. Cu evenimente, cu oameni, cu clădiri, cu subsoluri, cu tuneluri ascunse, cu canalizări, culori, flori…și orice. Cum să nu surprind eu viața din oraș într-o astfel de circumstanță?

Apropo, și ieri am ieșit prin stațiunea Mamaia. Full de oameni! Am ieșit doar la o alergare scurtă. A venit și Presa. N-aveau mască pe față sau ceva, dar dacă mă prindeau, mă întrebau de ce ies din casă. Dar ei? De ce ies din casă? Mhm.

Ideea e să fii protejat și să te ducă capul un pic. În procentul de 95%, e bine să te izolezi și aia e. Asta fac eu.

Prin oraș era destulă lume afară azi, 20 Martie 2020. Pe plaja Modern se plimba lumea pe ici pe colo. Unele cupluri păreau că stau și că se bronzează. Avem noroc cu Marea aproape. Ne dă un sentiment de curățenie și prospețime. Eu eram pe o biclă de la Primărie și pedalam din greu cu masca pe față. Am ajuns pe str. Ștefan cel Mare. Nebunie de oameni pe aici, cam ca de obicei! Câțiva cu măști pe față, alții cu Fornetti în gură…

Deși cu al meu aparat foto bridge Canon SX410IS puteam să dau zoom din pod și să văd departe, mă cam observa lumea. Poate de la mască și mănuși negre. E noul normal, lume! Acceptați-o! Dați-vă cu reveneală! Wait… Ce am spus? În fine…

Era lume afară deci. Mulți cu biciclete, mulți plimbându-se, mulți cumpărând fel și fel de chestii. Bătrânii ca de obicei bântuie peste tot și totul pare bine și frumos și de Primăvară.

Poate așa și e! Poate…nu. Constanța pe timp de Epidemie a fost speriată iar acum este cât de cât calmă. Dar, de ce presimt eu că e calmul dinaintea furtunii? În afară de surprizele astea pe care mi le fac mie și pe care vi le fac vouă, stau cuminte acasă. Eu unul sunt genul care s-a uitat de-a lungul timpului la emisiuni tip Discovery (ăla vechi), National Geographic sau TED Talks și știu să fiu totuși în gardă. Ar ajuta enorm să fim cu toții disiplinați în situația asta, deși din prisma mea personală…nici nu vreau să zic ce părere am despre această situație și cât rezonează cu vorbele unui caracter de film serial pe nume Dwight Schrute…  Dar, hai să vedem poze! Pozici! Yeeeee!

Despre autor /

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.