Bănci școlare cu protecție anti-Covid

Pe timp de Pandemie ești amuzat, intrigat sau inspirat de-a dreptul de inventivitatea românilor. Unii reinventează roata și nu le iese, alții apelează la planul B care se dovedește a fi mai eficient ca planul A.

Am văzut acum câteva săptămâni o știre, rulată la Tv și ieri. E vorba despre invenția unui profesor român, respectiv banca școlară anti-Covid. L-am văzut pe respectivul cum își prezenta proiectul, ca și cum zici că a săpat și a dat de petrol, mândru așa, cum e un profesor când e lăudat doar de elevii lui, ca să mai ia și ei o notă de trecere.

Când colo, marea lui invenție este o bancă cu trei margini de plexiglas și pvc. Mă amuza și mai tare demonstrația jurnalistei care dă cu un fâs-fâs pe partea cealaltă a băncii și arată că wow, particulele rămân pe plexiglas și nu ajung la elev. Aplauze! Ce demonstrație, ca în teleshopping nu alta!

Eu mă gândeam așa, școlar fiind și eu cândva. Nu credeți că băncile astea vor face ca mulți elevi năzbâtici să apară așa pe după „invenție” și să-i bage fix în față un scuipat colegului așa-zis protejat de plexiglas? Fix așa, pentru că banca e anti-covid, covid se ia prin tuse sau salivă și mulți la vârsta aia fix invers vor să facă, căci așa e cool cumva, nu?

Ideea este că nu e mare invenție. Dar ajută. Dar când te ridici din bancă și socializezi, o iei de la zero cu riscul. Deci investiția înseamnă bani dați pe ceva ce ulterior n-a făcut nimic. Deci nu ajută.

Despre autor /

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.